As published by INTERNAȚIONAL by Valeriu Sela
Doar săptămâna trecută au fost șase atacuri cu drone și rachete de luptă împotriva unor obiective militare și diplomați americani. Pe ansamblu, se constată o intensificare a atacurilor, în ciuda faptului că administrația americană a amenințat cu riposte și chiar a ripostat, în câteva împrejurări.
### Vezi și… ### Crizele și conflictele economice ar putea destabiliza Orientul Mijlociu (raport)
Aceste evoluții testează impulsul inițial al președintelui Biden de a se concentra asupra altor priorități strategice, dar poate și limita proiectele de lege din Congres, menite să reducă marja de decizie a președinților, când vine vorba despre acțiuni militare neautorizate de puterea legislativă. Republicanii consideră slabă și timidă riposta administrației la recentele atacuri, arătând că cele două situații în care s-a ripostat nu au descurajat acțiunile sprijinite de Iran. Senatorul republican, Jim Inhofe a spus că atacurile milițiilor sprijinite de Teheran nu pot fi lăsate să continue, împotriva forțelor americane din Irak, cerând Casei Albe să treacă la represalii mai serioase. Aliații democrați ai lui Biden spun că acesta acționează în limitele prerogativelor sale legale, el neputând face mai mult fără aprobarea Congresului.
Una dintre ideile de bază ale președintelui Statele Unite este să limiteze angajamentele militare americane în străinătate, el văzând de-a lungul anilor, care sunt consecințele și prețul plătit ca urmare a unor astfel de angajamente, războaie fără sfârșit, fără o strategie clară și un final previzibil. Senatorul democrat Chris Van Hollen argumentează de exemplu că Biden nu poate ataca Iranul, care sprijină acțiunile milițiilor, fără să primească autorizație în acest sens de la Congres. O fostă oficialitate de la Pentagon, din timpul administrației Trump, Mick Mulroy spune că „Iranul trebuie să înțeleagă că nu se poate ascunde în spatele milițiilor” trebuie responsabilizat pentru atacurile pe care le sprijină. Opțiunile lui Biden sunt, de asemenea, reduse și pentru că, în cazul celei mai recente riposte militare, Irakul s-a plâns de încălcarea suveranității naționale, ori acea relație este una delicată care se cere protejată din considerente strategice.